Utilizarea tehnologiei în educaţie

Utilizarea tehnologiei în educaţie

1. Delimitări conceptuale. Avantaje și dezavantaje ale utilizării tehnologiei în educație.

2. Internetul. Sursă educațională și facilitator al învățării colaborative. 

Delimitări conceptuale

¢               În zilele noastre calculatorul are un rol atât de important, acesta reprezentând prima opțiune atunci când întâmpinăm o necesitate, indiferent de natura acesteia, deoarece calculatorul este calea ce duce către ”o carte cu de toate și despre toate”, adică internetul.

          ,,Impactul tehnologiei informaționale și comunicaționale asupra educației școlare este remarcabil și se pare că această dezvoltare va duce la efecte pozitive, dar și la probleme suplimentare. Procesul de înlocuire a vieții reale cu componentele/ aspectele aduse de mijloacele computer-media poate fi numit virtualizare” (Cucoș, 2006, p.26).

¢”Cuvântul virtual își are originea în latinescul virtus, care înseamnă ”putere”, ”forță” (Cucoș, 2006, p. 13).

¢În educație, acest fenomen se manifestă când computerile sunt folosite pentru a substitui experiențele de învățare ce se realizau anterior în contact cu profesorul sau pentru a da șansa de a învăța ceea ce în trecut nu ar fi fost disponibil, la îndemâna oricui” (Cucoș, 2006, p. 26).

Ce este instruirea?

•,,Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învățământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a educației” (Adăscăliței, 2007, p. 22).

Ce înțelegem prin instruire asistată de calculator?

¢1. ”Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul utilizării tehnologiilor informatice și de comunicații, caracteristice societății contemporane” (Adăscăliței, 2007, p.22).

¢2. ,,Instruirea asistată de calculator este o modalitate de lucru integrată organic în sistemul de predare/învățare obișnuit. Specificul acesteia constă în faptul că oferă inserții de secvențe, lecții/cursuri, fragmente demonstrative etc. prin calculator, concepute în stiluri de prezentare variate, de la materiale tip text de lecturat până la materiale de simulare și vizualizare integrate organic în programul obișnuit de lucru al școlii” (Cerghit, 2006, p. 301).

          Așadar ,,profesorul nu mai   este acel cineva care predă   cuiva un anumit lucru într-un   context dat, ci o persoană care   învață și ea lucruri noi, alături   (și) de altcineva (elevii săi,   colegii săi), într-un context   saturat din ce în ce mai mult de   noi instrumente de informare și   comunicare” (Cucoș, 2006, p. 131).

vOrganizarea informației conform cerințelor programei.

vStimularea cognitivă a elevului prin diferite secvențe didactice sau întrebări ce vizează depistarea unor  situații problematice.

vRezolvarea sarcinilor prezentate anterior prin reactivarea sau obținerea informațiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului.

vRealizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme, module de studiu: lecții, grupuri de lecții, subcapitole, capitole, discipline școlare. Asigurarea unor exerciții suplimentare de stimulare a creativității elevului” (Adăscăliței, 2007, p. 24).

   ,,Întreaga cultură, se reconfigurează    odată cu apariţia noilor tehnologii de    informare și de comunicare. Procesul    învăţării este sprijinit (tutelat) prin noile instrumente de amplificare cognitivă. De fapt, ele sunt un fel de prelungiri ale funcţiilor psiho-mentale omeneşti: planul senzorial, interactivitate maximală, putere memorială extensivă, exploatarea combinată a surselor de cunoaştere, posibilităţi infinite de manipulare şi conexiune simbolică, permisivitate la real şi la imaginar” (Cucoș, 2006, p. 11).

  Atât timp cât profesorul, elevul și calculatorul se vor afla într-o ”relație deschisă”, cu ajutorul internetului, un alt ”ingredient principal”,  vor putea lua naștere multe experiențe educaționale, ce se vor imprima în rădăcinia micului învățăcel, pentru a se dezvolta armonios.

,,Integrarea optimă a IAC în cadrul procesului de învăţământ este condiţionată de:

¢Asigurarea resurselor hardware (aparatură tehnică), dotarea cu calculatoare, instalare de soft, gestionare, întreţinere, asistenţă tehnică, ceea ce presupune anumite competenţe în folosirea calculatorului (abilităţi tehnice adecvate);

¢Asigurarea resurselor (componentelor) orgware (adică adoptarea unor norme organizatorice şi metodologice vizând un modus operandi integrator şi eficient).

¢Asigurarea resurselor software (adică programe educaţionale distribuite pe CD-ROM şi dischete; înregistrări multimedia destinate învăţării diferitelor conţinuturi (discipline) şi instalarea de softuri educaţionale specifice,” (Cerghit, 2006, p. 297).

¢,,Softul educaţional este un program informatic complex, special conceput pentru a fi utilizat în procesul didactic.

Softul educaţional poate fi considerat şi forma electronică a unui manual, dar nu sub forma unui simplu document de forma *.doc sau *.pdf, ci cu o interfaţă care să permită o modalitate de lucru interactivă (bazată pe meniuri, butoane ş.a.).

          

      Avantajele utilizării tehnologiei în educaţie

,,Instruirea asistată de calculator deţine un potenţial semnificativ pentru instruire. Resursele ei constau în diversitatea rolurilor şi funcţiilor pe care şi le oferă, dar şi în procedurile didactice pe care se bazează. Din toate acestea ea contribuie în mod apreciabil la reînnoirea modurilor de predare/învăţare şi la îmbunătăţirea calitativă a activităţilor şcolare;

IAC beneficiază de mari posibilităţi de transmitere sau de prezentare a unor noi conţinuturi. Şi face aceasta într-o formă suis-generis (particulară), interactivă şi în condiţii de dirijare riguroasă, pas cu pas, prin tehnici specifice de programare;

Instruirea asistată de calculator  asigură o tratare interdisciplinară a conţinuturilor date, prin accentuarea relaţiilor dintre diferitele domenii  de cunoaştere (discipline), prin asociere şi deschidere la noi domenii. În felul acesta lărgeşte câmpul de reprezentări care facilitează înţelegerea mai profundă a materiei noi de studiat;

¢IAC se dovedeşte a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoştinţe într-o manieră interactivă, care lansează diverse tipuri de întrebări celor care învaţă;

¢Programele folosite în cadrul IAC favorizează administrarea unor forme noi de evaluare şi de urmărire a progreselor înregistrate de elevi, cu accent pe aplicaţii tip problemă şi teste de progres;

¢Programele folosite pot asigura o analiză zilnică a randamentului învăţării, în condiţii de mai mare obiectivitate a aprecierii, diminuându-se intervenţia factorilor perturbatori de natură subiectivă;

¢IAC creează un mod conversativ de lucru, reuşind să întreţină un dialog intens calculator-elev, elev-calculator, încât achiziţia unor noţiuni noi să apară ca un produs interactiv bine încheiat;

¢IAC reprezintă una dintre metodologiile cele mai eficiente în antrenarea subiecţilor în jocuri pedagogice, stimulând inteligenţa, creativitatea din partea elevilor, perspicacitatea şi atenţia distributivă;

¢IAC încorporează în structura prezentării materiei o excelentă bază de demonstraţii, de exemplificare şi concretizare a cunoştinţelor fundamentale. În acest sens fie preia sarcini de laborator, reproduce anumite experienţe sau completează demonstraţii de laborator. De mare efect se dovedeşte simularea unor procese, fenomene naturale, fizice şi sociale cu evoluţii complexe;

¢Instruirea asistată de calculator poate aduce o contribuţie notabilă la pregătirea individului pentru acest nou stil de viaţă – pentru învăţarea continuă;

¢Concluzionând, IAC vine în sprijinul predării, al profesorului, nu în înlocuirea sau diminuarea importanţei acestuia” (Cerghit, 2006, pp. 299-303).

Dezavantajele utilizării I.A.C.

¢Etapele pe care le parcurge profesorul când utilizează instruirea asistată de calculator sunt:

1. Stabilirea/evaluarea necesarului de cunoştinţe şi deprinderi;

2. Fixarea obiectivelor/ţintelor de atins în concordanţă cu competenţele iniţiale ale elevului; 

3. Elevul este supus unei testări a nivelului iniţial de cunoştinţe;

4. Stabilirea mijloacelor şi a activităţilor care se vor desfăşura, precum și  a strategiilor didactice ;

5. Evaluarea este atent şi sistematic planificată, urmărind acumularea cunoştinţelor raportat la obiectivele stabilite;

6. Revizuirea procesului de instruire și revizuirea materialelor şi a activităţilor;

Dezavantaje:

-Componenta hardware este foarte costisitoare;

-Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi întotdeauna testată înainte de achiziţionare;

-Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi;

-Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de timp suficient instruirii asistate de calculator;

-Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect, se reduce capacitatea de exprimare verbală;

-Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi;

-Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire, dacă se au în vedere stilurile de învăţare (cei cu stil practic preferă această metodă).

,,În conformitate  cu necesitățile elevilor și cu posibilitățile instituției de învățământ, instruirea poate fi realizată luând în considerare diferitele tipuri de relații ce intervin între ,,actorii” din sistem și diversele contexte de studiu care se pot crea.

¢studiu individual

¢studiu individual asistat

¢studiu într-o clasă virtuală

¢studiu în colaborare.” (Adăscăliței, 2007, p. 64)

Interacţiunea dintre învăţare şi tehnologie se dovedeşte a fi destul de complexă. Includerea colaborării, a medierii pe baza calculatorului şi a educaţiei la distanţă a pus într-o nouă lumină însăşi noţiunea de învăţare şi a ridicat semne de întrebare asupra celor mai importante supoziţii legate de studierea ei.

¢Calculatoarele au devenit importante în acest domeniu, districtele şcolare şi politicienii din întreaga lume stabilind drept obiectiv creşterea accesului la calculatoare şi Internet al elevilor şi studenţilor. De asemenea, ideea încurajării studenţilor să înveţe în grupuri mici a devenit din ce în ce mai accentuată. Totuşi, abilitatea de a combina aceste două idei (ajutorul oferit de calculator şi învăţarea colaborativă, sau tehnologia şi educaţia) pentru a îmbunătăţi procesul de învăţare rămâne o provocare pe care CSCL îşi propune să o rezolve”.(http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf accesat la data de 11.10.2016, ora 19:35)

¢,,Spațiul virtual potențiază principiul împărtășirii în comun a unor informații sau competențe pentru a reuși în derularea unui proiect comun. Chiar dacă din punct de vedere fizic , spațial, învățarea on-line presupune separarea cursanților, din punct de vedere al schimbarilor cognitive (si nu numai), el presupune un permanent schimb, o dinamică a relațiilor inter si pluripersonale. Este adevărat că raporturile sunt incomplete, lipsind, de pildă, substratul emoțional, concretețea reporturilor interumane. ” (Cucoș, 2006, pp.111-112)

¢,,Învățarea colaborativă face legătura dintre demersurile singular ale educatului cu cele ale grupului din care face parte. Se creează un mediu prin care fiecare în parte își modelează edificiul cognitiv și-și construiește cunoașterea pornind și de la expeiențele sau informațiile altora. Tutorele are menirea de a stimula grupul, de a activa legăturile, de a consilia indivizi sau grupuri, de a valida, consacra și evalua cunoștințe sau căi de aflare a acestora.” (Cucoș, 2006, p.112)

           ,,Internetul constituie un dispozitiv ce favorizează și întreține gustul pentru învățarea prin colaborare. Ușurința de comunicare, de consultare sau de valoficare creează dorința de edificare a unui produs comun (un site educative, de pildă) , ce funcționează ca un referențial comun de învățare.” (Cucoș, 2006, p.112)

       

   Activitatea colaborativă presupune activități precum:

¢Schimbul de informații sau puncte de vedere între parteneri;

¢Delimitarea  unor obiective comune;

¢Planificarea și gestionarea în comun a timpului de învățare;

¢Organizarea efectivă a muncii prin detalierea și convenirea asupra unor etape;

¢Împărtășirea unor experiențe, competențe, cunoștințe validate personal;

¢Validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informații;

¢Dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoașterii;

¢Structurarea și definitivarea unor competențe ale grupului respectiv de învățare. (Cucoș, 2006)

¢Desigur, colaborarea virtuală poate și trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce desăvârșesc și încununează ceea ce s-a început virtual. (Cucos, 2006, 115)

  Bibliografie:

¢Adăscăliței, A. (2007). Instruirea asistată de calculator. Didactica informatică. Ed. Polirom. Iași

¢ Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, 2006, Editura Polirom;

¢Cucoș, A. (2006). Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Ed. Polirom. Iași

¢Rebedea, T. (2006). Învățarea colaborativă sprijinită de calculator: O perspectivă istorică. Articol accesat în data de 11.10.2016 la ora: 19:35 http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf

¢https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceal7/item/469-softul-educational , accesat la data de 12.10.2016, ora 14:47