Utilizarea tehnologiei în educaţie
1.
Delimitări
conceptuale. Avantaje și dezavantaje ale utilizării tehnologiei în educație.
2. Internetul. Sursă educațională și facilitator al învățării
colaborative.
Delimitări conceptuale
¢ În zilele noastre calculatorul
are un rol atât de important, acesta reprezentând prima opțiune atunci când
întâmpinăm o necesitate, indiferent de natura acesteia, deoarece calculatorul
este calea ce duce către ”o carte cu de toate și despre toate”, adică
internetul.
,,Impactul tehnologiei informaționale și comunicaționale asupra educației școlare este remarcabil și se
pare că această dezvoltare va duce
la efecte pozitive, dar și la probleme suplimentare. Procesul de înlocuire a vieții reale cu componentele/ aspectele aduse de mijloacele
computer-media poate fi numit virtualizare” (Cucoș,
2006, p.26).
¢”Cuvântul virtual își are originea
în latinescul virtus,
care înseamnă ”putere”, ”forță” (Cucoș, 2006, p. 13).
¢În educație, acest fenomen se
manifestă când computerile sunt folosite pentru a substitui experiențele de
învățare ce se realizau anterior în contact cu profesorul sau pentru a da șansa
de a învăța ceea ce în trecut nu ar fi fost disponibil, la îndemâna oricui”
(Cucoș, 2006, p. 26).
Ce este instruirea?
•,,Instruirea reprezintă activitatea
principală realizată în cadrul procesului de învățământ conform obiectivelor
pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a
educației” (Adăscăliței, 2007, p. 22).
Ce înțelegem prin instruire asistată
de calculator?
¢1.
”Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă
didactică ce valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a
activității de instruire în contextul utilizării tehnologiilor informatice și
de comunicații, caracteristice societății contemporane” (Adăscăliței, 2007, p.22).
¢2. ,,
Instruirea
asistată de calculator este
o modalitate de lucru integrată organic în sistemul de predare/învățare
obișnuit. Specificul acesteia constă în faptul că oferă inserții de secvențe,
lecții/cursuri, fragmente demonstrative etc. prin calculator, concepute în
stiluri de prezentare variate, de la materiale tip text de lecturat până la
materiale de simulare și vizualizare integrate organic în programul obișnuit de
lucru al școlii” (Cerghit, 2006, p. 301).
Așadar ,,profesorul
nu mai este acel cineva care predă cuiva un anumit lucru într-un context dat, ci o persoană care învață și ea lucruri
noi, alături (și) de altcineva (elevii
săi, colegii săi), într-un context saturat din ce în ce mai mult de noi instrumente de informare și comunicare” (Cucoș, 2006, p. 131).
vOrganizarea informației conform
cerințelor programei.
vStimularea cognitivă a elevului
prin diferite secvențe didactice sau întrebări ce vizează depistarea unor situații problematice.
vRezolvarea sarcinilor prezentate
anterior prin reactivarea sau obținerea informațiilor necesare de la resursele
informatice apelate prin intermediul calculatorului.
vRealizarea unor sinteze
recapitulative după parcurgerea unor teme, module de studiu: lecții, grupuri de lecții,
subcapitole, capitole, discipline școlare. Asigurarea unor exerciții
suplimentare de stimulare a creativității elevului” (Adăscăliței, 2007, p. 24).
,,Întreaga
cultură, se reconfigurează odată
cu apariţia noilor tehnologii de informare
și de comunicare. Procesul învăţării
este sprijinit (tutelat) prin noile instrumente de amplificare cognitivă. De
fapt, ele sunt un fel de prelungiri ale funcţiilor psiho-mentale omeneşti:
planul senzorial, interactivitate maximală, putere memorială extensivă,
exploatarea combinată a surselor de cunoaştere, posibilităţi infinite de
manipulare şi conexiune simbolică, permisivitate la real şi la imaginar”
(Cucoș, 2006, p. 11).
Atât
timp cât profesorul, elevul și calculatorul se vor afla într-o ”relație
deschisă”, cu ajutorul internetului, un alt ”ingredient principal”, vor putea lua naștere multe experiențe
educaționale, ce se vor imprima în rădăcinia micului învățăcel, pentru a se
dezvolta armonios.
,,Integrarea
optimă a IAC în cadrul procesului de învăţământ este condiţionată de:
¢Asigurarea
resurselor hardware (aparatură
tehnică), dotarea cu calculatoare, instalare de soft, gestionare, întreţinere,
asistenţă tehnică, ceea ce presupune anumite competenţe în folosirea
calculatorului (abilităţi tehnice adecvate);
¢Asigurarea
resurselor (componentelor)
orgware (adică
adoptarea unor norme organizatorice şi metodologice vizând un modus operandi
integrator şi eficient).
¢Asigurarea
resurselor software (adică
programe educaţionale distribuite pe CD-ROM şi dischete; înregistrări
multimedia destinate învăţării diferitelor conţinuturi (discipline) şi
instalarea de softuri educaţionale specifice,” (Cerghit, 2006, p. 297).
¢,,Softul educaţional este un program informatic
complex, special conceput pentru a fi utilizat în procesul didactic.
Softul
educaţional poate fi considerat şi forma electronică a unui manual, dar nu sub forma unui
simplu document de forma *.doc sau
*.pdf, ci cu o interfaţă care să permită o modalitate de lucru interactivă (bazată pe meniuri, butoane ş.a.).
Avantajele utilizării tehnologiei în educaţie
,,Instruirea asistată de calculator
deţine un potenţial semnificativ pentru instruire. Resursele ei constau în
diversitatea rolurilor şi funcţiilor pe care şi le oferă, dar şi în procedurile
didactice pe care se bazează. Din toate acestea ea contribuie în mod apreciabil
la reînnoirea modurilor de predare/învăţare şi la îmbunătăţirea calitativă a
activităţilor şcolare;
IAC beneficiază de mari posibilităţi de transmitere sau de prezentare a unor noi conţinuturi. Şi face
aceasta într-o formă suis-generis
(particulară), interactivă şi în condiţii de dirijare riguroasă, pas
cu pas, prin tehnici specifice de programare;
Instruirea asistată
de calculator asigură o tratare
interdisciplinară a conţinuturilor date, prin accentuarea relaţiilor dintre
diferitele domenii de cunoaştere
(discipline), prin asociere şi deschidere la noi domenii. În felul acesta
lărgeşte câmpul de reprezentări care facilitează înţelegerea mai profundă a
materiei noi de studiat;
¢IAC
se dovedeşte a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoştinţe într-o
manieră interactivă, care lansează diverse tipuri de întrebări celor care
învaţă;
¢Programele
folosite în cadrul IAC favorizează administrarea unor forme noi de evaluare şi
de urmărire a progreselor înregistrate de elevi, cu accent pe aplicaţii tip
problemă şi teste de progres;
¢Programele
folosite pot asigura o analiză zilnică a randamentului învăţării, în condiţii
de mai mare obiectivitate a aprecierii, diminuându-se intervenţia factorilor
perturbatori de natură subiectivă;
¢IAC creează un mod conversativ de
lucru, reuşind să întreţină un dialog intens calculator-elev, elev-calculator,
încât achiziţia unor noţiuni noi să apară ca un produs interactiv bine
încheiat;
¢IAC reprezintă una dintre metodologiile
cele mai eficiente în antrenarea subiecţilor în jocuri pedagogice, stimulând
inteligenţa, creativitatea din partea elevilor, perspicacitatea şi atenţia distributivă;
¢IAC încorporează în structura prezentării materiei o excelentă bază de demonstraţii, de exemplificare şi concretizare a cunoştinţelor fundamentale. În acest sens fie preia sarcini de laborator,
reproduce anumite experienţe sau completează demonstraţii de laborator. De
mare efect se dovedeşte simularea unor procese, fenomene naturale, fizice şi sociale cu evoluţii complexe;
¢Instruirea asistată
de calculator poate aduce o contribuţie notabilă la pregătirea individului
pentru acest nou stil de viaţă – pentru învăţarea continuă;
¢Concluzionând, IAC vine în
sprijinul predării, al profesorului, nu în înlocuirea sau diminuarea
importanţei acestuia” (Cerghit,
2006, pp. 299-303).
Dezavantajele utilizării I.A.C.
¢Etapele
pe care le parcurge profesorul când utilizează instruirea asistată de calculator sunt:
1.
Stabilirea/evaluarea necesarului de cunoştinţe şi deprinderi;
2.
Fixarea obiectivelor/ţintelor de atins în concordanţă cu competenţele iniţiale
ale elevului;
3.
Elevul
este supus unei testări
a nivelului iniţial
de cunoştinţe;
4.
Stabilirea mijloacelor şi a activităţilor care
se vor desfăşura, precum
și a strategiilor
didactice ;
5.
Evaluarea
este atent
şi sistematic
planificată, urmărind acumularea cunoştinţelor raportat la obiectivele
stabilite;
6.
Revizuirea
procesului de instruire și revizuirea materialelor şi a activităţilor;
Dezavantaje:
-Componenta hardware este foarte costisitoare;
-Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi întotdeauna testată înainte de achiziţionare;
-Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi;
-Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de timp suficient instruirii asistate de calculator;
-Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect, se reduce capacitatea de exprimare verbală;
-Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi;
-Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire, dacă se au în vedere stilurile de învăţare (cei cu stil practic preferă această metodă).
,,În
conformitate cu necesitățile elevilor și
cu posibilitățile instituției de învățământ, instruirea poate fi realizată
luând în considerare diferitele tipuri de relații ce intervin între ,,actorii”
din sistem și diversele contexte de studiu care se pot crea.
¢studiu individual
¢studiu individual asistat
¢studiu într-o clasă virtuală
¢studiu în colaborare.” (Adăscăliței,
2007, p.
64)
Interacţiunea dintre învăţare şi tehnologie se dovedeşte a fi
destul de complexă. Includerea colaborării, a medierii pe baza calculatorului şi a educaţiei la distanţă a
pus într-o nouă lumină însăşi noţiunea de învăţare şi a ridicat semne de întrebare asupra celor mai importante supoziţii
legate de studierea ei.
¢Calculatoarele au devenit importante în acest domeniu, districtele şcolare şi politicienii din întreaga lume stabilind drept obiectiv creşterea accesului la calculatoare şi
Internet al elevilor şi studenţilor. De asemenea, ideea încurajării studenţilor să înveţe în grupuri mici a devenit din ce în ce mai accentuată. Totuşi, abilitatea de a
combina aceste două idei (ajutorul oferit de
calculator şi învăţarea colaborativă, sau tehnologia şi educaţia) pentru a îmbunătăţi procesul de învăţare rămâne o provocare pe care
CSCL îşi propune să o rezolve”.
(http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf accesat la
data de 11.10.2016, ora
19:35)
¢,,Spațiul
virtual potențiază principiul împărtășirii în comun a unor informații sau competențe pentru a reuși în derularea unui proiect comun. Chiar dacă din punct de vedere fizic , spațial, învățarea
on-line presupune separarea cursanților, din
punct de vedere al schimbarilor
cognitive (si nu numai), el
presupune un
permanent schimb, o dinamică a relațiilor
inter si pluripersonale.
Este adevărat că raporturile sunt
incomplete, lipsind, de pildă, substratul emoțional, concretețea reporturilor interumane. ” (Cucoș,
2006, pp.111-112)
¢,,Învățarea colaborativă face
legătura dintre demersurile
singular ale educatului cu cele ale grupului din
care face parte. Se creează un mediu prin care
fiecare în
parte își modelează edificiul cognitiv și-și construiește cunoașterea pornind și de
la expeiențele sau informațiile altora. Tutorele are menirea de a
stimula grupul, de
a activa legăturile, de
a consilia indivizi sau grupuri, de
a valida, consacra și evalua cunoștințe sau căi de aflare a acestora.” (Cucoș,
2006, p.112)
,,Internetul constituie un dispozitiv ce favorizează și întreține gustul pentru învățarea prin colaborare. Ușurința de comunicare, de consultare sau de valoficare creează dorința de edificare a unui produs comun (un
site educative, de pildă) , ce funcționează ca
un referențial comun de învățare.” (Cucoș,
2006, p.112)
Activitatea colaborativă presupune activități precum:
¢Schimbul de informații sau puncte
de vedere între parteneri;
¢Delimitarea unor obiective comune;
¢Planificarea și gestionarea în
comun a timpului de învățare;
¢Organizarea efectivă a muncii prin
detalierea și convenirea asupra unor etape;
¢Împărtășirea unor experiențe,
competențe, cunoștințe validate personal;
¢Validarea împreună a unor ipoteze,
sugestii, informații;
¢Dimensionarea în comun a unor
dispozitive de accesare a cunoașterii;
¢Structurarea și definitivarea unor
competențe ale grupului respectiv de învățare. (Cucoș, 2006)
¢Desigur, colaborarea virtuală poate și trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce desăvârșesc și încununează ceea ce s-a început
virtual. (Cucos,
2006, 115)
Bibliografie:
¢Adăscăliței,
A. (2007). Instruirea
asistată de calculator. Didactica informatică. Ed. Polirom. Iași
¢ Cerghit,
Ioan, Metode de învăţământ, 2006, Editura Polirom;
¢Cucoș,
A. (2006). Informatizarea
în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Ed. Polirom. Iași
